menu

Alte Proiecte

– ARTJOUR –

Proiect de editare și publicare (2021-2024)
Responsabili proiect: Prof. Univ. dr. Elena Abrudan
Lect. Dr. Univ. Oana Ometa

Descrierea proiectului

Proiectul ARTJOUR își propune să exploreze domeniul artei din România prin publicarea de analize, cronici, interviuri și reportaje. Proiectul de față se profilează ca un intermediar între public și artă și mizează pe o mai bună informare asupra pieței de artă – referindu-ne aici la toate tipurile de artă (film, muzică, teatru, artă plastică, arhitectură etc.). ArtJour oferă posibilitatea de a intra în dialog cu o zonă greu de decriptat, facilitând o mai bună înțelegere asupra produselor culturale existente pe piață.

Activități:

  • Realizare de interviuri tematice cu oameni din domeniul artei (regizori, artiști, intermediari artă);
  • Documentare / redactare / publicare a unor analize pertinente în domeniul artei;
  • Redactare cronici de artă, teatru, film, carte;
  • Încheierea de parteneriate cu instituții din domeniul artei (muzee, teatre, galerii etc.) care să aducă beneficii studenților din cadrul Departamentului de Jurnalism și Media Digitală; participarea la anumite evenimente cu grupe reduse de studenți;
  • Organizarea unor webinarii sau a unor workshopuri pe tematici de artă sau jurnalism cultural
  • Publicarea unui volum care să cuprindă materialele documentate pe întreaga perioada a proiectului

Despre artă și comunicare

Proiect de editare și publicare (2021-2022)

Elena Abrudan, coordonare volum

Descrierea proiectului

Volumul reunește eseuri și comentatii critice referitor la capacitatea artei moderne de a codifica evnimentele semnificante ale lumii, fără să pună semnul egalității între intențiile comunicative ale autorului și produsul său creativ. Lumea imaginară creată de autorul textului vizual este organizată în jurul unor structuri care pot fi regăsite în variatele lecturi ale textului și incluse într-o nouă înțelegere a lumii, profundă , neașteptaă și deosebită pentru fiecare receptor, în funcție de posibilitățile sale cogntive de a descifra și de a da sens lumii propuse de creatorul textului vizual.

Jurnalism și media digitală. Inovatii, oportunități.

Proiect editorial (2020-2021)

Descrierea proiectului

Centrul Media UBB și Centrul de cercetare al sistemelor și limbajelor media din cadrul Departamentului de Jurnalism și media digitală și propun alcătuirea unui volum colectiv care să cuprindă texte ce vizează reproiectarea, reînnoirea jurnalismului și comunicării în acord cu noile condiții și provocări care apar în această perioadă. În principiu, propunem să reflectăm împreună și să analizăm practicile de comunicare în era comunicării mediate de computer, identificarea schimbărilor necesare în producția și difuzarea conținuturilor în mediul online. Este important să arătăm cum vin în întâmpinarea acestor schimbări școlile de jurnalism, ce rămâne și ce trebuie schimbat în practicile jurnalistice în era digitală. Detaliem în continuare această propunere.

După perioada de încercări în modernizarea conținutului și a infrastructurii necesare comunicării în era noilor tehnologii. E nevoie acum să reflectăm asupra câtorva aspecte care ar putea facilita rezolvarea problemelor referitoare la producția și difuzarea conținuturilor în mediul online și permit trecerea spre o formulă managerială care să fie viabilă în viitor. Este nevoie de o analiză lucidă a situației în care se află jurnalismul ca și profesie și studiile de jurnalism la ora actuală.

Primul aspect se referă la managementul abundenței de informații în mediul virtual.

Prăbușirea dominației presei print și trecerea în online a condus spre creșterea cantității de informații disponibile și a vitezei de difuzare a informațiilor. Această situație mută accentul de pe culegerea de informații și editare la managementul acestei abundențe în sensul de a evita ca această cantitate să erodeze credibilitatea obținută prin informații bine verificate. Digitalul reașază modalitatea în care circulă informația și facilitează accesul la cunoștințe. Se accentuează tendința publicului de a se informa din mediul online, fapt care sporește necesitatea dobândirii competențelor de comunicare în mediul online. Până acum școlile de jurnalism au reacționat la această situație prin organizarea unor noi programe și cursuri specializate care pregătesc tinerii comunicatori în sensul adaptării și a reînnoirii producției de conținut conform noilor cerințe pretinse de circulația informației în mediul online. Instituțiile de presă au încercat să se adapteze prin trecerea în online și folosirea tinerilor comunicatori, mai abili în utilizarea noilor tehnologii. Și au apărut grupări de tineri jurnaliști independenți care s-au îndepărtat de instituțiile media mari pentru a face jurnalism de investigație sau jurnalism narativ de exemplu.

Managementul de conținut trebuie însoțit de un management  performant al instituției de presă. E nevoie acum de o transformare a conținuturilor jurnalistice care trebuie adaptate la necesitățile utilizatorilor de informații în mediul virtual. A crescut importanța rețelelor de socializare și a agregatoarelor de știri ceea ce schimbă modul în care este consumată informația în mediul online. Trebuie să fim conștienți de apetența unei părți a publicului spre materiale de opinie, bine realizate și documentate, dar și preferința unei mari părți a consumatorilor pentru materiale de știri, scurte, concise care să livreze informații în timp real, dacă se poate. E nevoie să ținem seama și de tendința publicului spre entertainment, care pretinde crearea unor materiale atractive, provocatoare și spectaculoase, care pot să atragă atenția și să fidelizeze consumatorii. Acest lucru nu trebuie să scadă valoarea conținutului; dimpotrivă, trebuie menținută preocuparea pentru livrarea unor informații relevante și menținerea spiritului critic în abordarea subiectelor.

Această situație accentuează necesitatea schimbării modelului de management al organizației prin promovarea unor jurnaliști valoroși care să beneficieze de independență în realizarea sarcinilor și adaptarea conținuturilor la schimbările din era digitală. Se impune de asemenea recrutarea talentelor de top și specializarea continuă a tuturor jurnaliștilor din redacții, pentru a fi la curent cu noutățile de ordin tehnologic care apar cu rapiditate și se schimbă constant. Școlile de jurnalism și comunicare răspund la aceste exigențe prin organizarea de cursuri specializate și proiecte extra-curriculare prin care tinerii au ocazia să se specializeze și să colaboreze cu profesioniști media de succes.

Cel de-al doilea aspect pe care trebuie să îl supunem analizei este necesitatea adoptării unui model de afaceri clar.

Este vorba de necesitatea găsirii unui model de afaceri care să susțină jurnalismul, și implicit, independența editorială a instituției de presă. Orientarea jurnaliștilor spre criterii de calitate normative cum ar fi relevanța, corectitudinea, caracterul actual sunt factori care sporesc valoarea de brand a instituției de presă, ceea ce este de natură să atragă un public dispus să plătească pentru conținutul livrat în mediul online. Deocamdată există câteva organizații mai noi care se susțin din donații (Recorder.ro, Rise Project, Casa Jurnalistului) sau din vânzarea revistelor print la chioșcuri sau prin abonamente (Decât O Revistă). Din aceste exemple înțelegem că nu toți managerii sunt de acord cu un model sau altul, căutarea modelului de afacere rămâne deschisă în continuare.

Dar atragerea susținerii financiare de la populație se bazează pe calitatea conținuturilor livrate publicului și, mai larg, pe credibilitatea informațiilor difuzate care contribuie decisiv la construirea brandului unei instituții de presă su a unui grup de jurnaliști independenți. Valoarea brandului poate să atragă consumatorii, să-i fidelizeze și să-i determine să contribuie la susținerea financiară a instituției de presă respective. Mai adăugăm imperativul promovării unor comunicatori și jurnaliști valoroși care să fidelizeze publicul prin livrarea unor conținuturi relevante și să ajute la formarea tinerilor comunicatori. Organizarea în școlile de jurnalism a programelor de masterat și a cursurilor de management media, crowdfunding și antreprenoriat în media digitală pot să faciliteze organizarea de start-up-uri și introducerea inovațiilor necesare înnoirii procesului comunicării în era digitală.

Cel de-al treilea aspect pe care suntem constrânși să îl avem în vedere este spiritul critic și abordarea comunicării din perspectivă etică. Acest aspect reliefează necesitatea pregătirii de specialitate a jurnaliștilor și comunicatorilor și respectarea codului deontologic al acestor profesii.

Trebuie să menționăm colaborarea comunicatorilor și jurnaliștilor profesioniști cu blogerii sau cu cetățenii care trimit ocazional informații la ziare, radiouri sau televiziuni, cu indivizii care preiau informații din mediul online, le sheruiesc, care nu au pregătire de specialitate și scriu doar ocazional. Ei nu au ca scop respectarea criteriilor de calitate și deontologice specifice jurnalistului profesionist sau abordarea critică a informației, prin urmare trebuie să avem în vedere educația media încă din școală. Ea poate ajuta la formarea unui public mai atent la mesajele din presă sau de pe rețelele de socializare și mai pregătit să analizeze și să discearnă ce este adevărat și ce este fals în discursurile care populează spațiul public. Media Litteracy poate să faciliteze însușirea abilităților de analiză a producției media, de exersare a gândirii critice și, implicit, abordarea din perspectivă etică a conținuturilor și practicilor de comunicare în mediul online.

Studiile se trimit până la 31 martie, la adresele abrudan@fspac.ro și tibori@fspac.ro

ȘCOALA DE LA CLUJ

Proiect de producție video

DESCRIEREA PROIECTULUI

„Școala de la Cluj” a pus orașul de malul Someșului pe harta internațională. Fenomenul despre care
vorbește toată lumea este totuși puțin cunoscut. Datorită acestui fenomen, într-un clasament mondial al
orașelor cu cel mai mare potențial artistic, orașul Cluj apare pe primele trei locuri

(https://www.huffpost.com/entry/art-cities-of-the-future_n_3949998?utm_hp_ref=twhttp%3A%2F%2F&guccounter=1)

În spatele acestui succes se află o mână de oameni, unii cunoscuți, alții mai puțin. Așadar, prin acest
proiect ne dorim să popularizăm acest subiect și să surprindem în materiale jurnalistice chintesența
Școlii de la Cluj.

Proiectul Școala de la Cluj a fost initiat in 2020 si este realizat de Centrul Media UBB în colaborare cu
Centrul de Cercetare a Sistemelor și Limbajelor Media UBB Cluj și cu Universitatea de artă și design Cluj.

Coordonatorul proiectului Școala de la Cluj este prof. Univ. Dr. Elena Abrudan.

Echipa proiectului este compusă din lect univ dr. Oana Ometa, lect. univ. dr. Paul Boca, asist. univ. drd.
Alexandru Dorofte, realizatori ai materialelor video și prof univ. dr.Ioan Sbarciu în calitate de expert.

Interviurile video vor putea fi urmărite pe site-ul Media Project sau pe canalul de YouTube al Centrului Media UBB.

Scriitori Clujeni – (2013 – prezent)

Proiectul Scriitori clujeni este realizat de Departamentul de Jurnalism și Media Digitală din cadrul FSPAC, UBB, în colaborare cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Centrul de Cercetare a Sistemelor și Limbajelor Media, UBB Cluj și Centrul Media UBB.

Proiectul consemnează în texte scrise, grafică, ilustrații, fotografii și materiale video fragmente din istoria mai veche sau mai recentă a Filialei Cluj a USR, aspecte ale vieții literare clujene sau, mai larg, românești și, mai ales, profilurile membrilor Filialei clujene.

Una dintre mizele centrale ale proiectului a fost să releve, dincolo de activitatea literară propriu-zisă a scriitorilor, pulsația intimă a actului de a scrie, în frământările, eforturile și bucuriile sale. Din acest punct de vedere, proiectul este unul important atât ca document al vieții literare clujene și românești din ultimele decenii, cât și ca mărturie unică a momentului actual în literatura română. Proiectul scoate la iveală perspective diferite asupra condiției scriitorului în societatea actuală, asupra literaturii românești și universale, asupra artei de a scrie, dar și poveștile unor întâlniri literare speciale sau reamintiri ale primilor pași în literatură ai unora dintre cei mai apreciați autori români contemporani.

O altă miză a proiectului a fost să ofere o perspectivă cât mai largă asupra fenomenului literar clujean, dincolo de granițe generaționale, diferențe de opinie sau specific ocupațional. Astfel, au fost intervievați prozatori, poeți, eseiști, publiciști, critici de teatru sau film, dar și istorici literari sau traducători. Proiectul acoperă unele dintre cele mai importante volume ale literaturii clujene din ultimele decenii, veți găsi informații despre viața celor mai relevante reviste literare din oraș, dar veți descoperi și mărturii ale unor momente de cotitură din istoria recentă a vieții culturale românești. O astfel de abordare, care strânge între copertele volumului păreri, povești și preocupări atât de diverse, are puterea de a crea o perspectivă relevantă, clarificatoare asupra vieții literare clujene în dimensiunea sa profesională și umană.

Lect. univ. dr. Paul Boca și asist. univ. drd. Alexandru Dorofte, realizatori ai materialelor video din seria „Scriitori Clujeni” au contribuit major la buna desfășurare a proiectului.

Interviurile video au fost transmise parțial de TVR Cluj și pot fi urmărite pe site-ul Media Project sau pe canalul de YouTube al Centrului Media UBB.


Media4Health – proiect de informare și de profesionalizare a tinerilor jurnaliști în domeniul jurnalismului de sănătate

Proiectul își propune să contribuie la buna informare a publicului larg în domeniul sănătății, dar șilaprofesionalizarea tinerilor jurnaliști în domeniul jurnalismului medical prin realizarea unor webinarii  în colaborare cu experți în domeniu, jurnaliști, medici, farmaciști, experți clinici, membri ai asociațiilor de educație medicală, cercetători, funcționari publici, profesori și decidenți din universități, membri ai asociațiilor de pacienți și din administrația publică.


FestLit – (2014 – prezent)

Ca parte a colaborărilor cu instituții de cultură din Cluj-Napoca, Centrul Media UBB sprijină Uniunea Scriitorilor din România (filiala Cluj-Napoca) în promovarea Festivalul National de Literatură FestLit, începând cu anul 2014. Studenți din cadrul Departamentului de Jurnalism si Media Digitala, FSPAC participă în mod activ în realizarea de articole, fotografii și materiale video care sunt diseminate pe platforma festivalului. Acesta este un prilej pentru ei să participe la un eveniment cultural de anvergură națională, dar și să pună în practică cele studiate la facultate, în cadrul cursurilor. 

Festivalul National de Literatură, proiect lansat de Uniunea Scriitorilor din România, se desfășoară la Cluj-Napoca, organizarea revenind Filialei clujene a USR, al cărui președinte este Irina Petraș). Reprezentanți ai celor 20 de filiale ale USR se întâlnesc în inima Transilvaniei creând împreună un spațiu de enunțare propice dialogului și dezbaterilor pe teme de stringentă actualitate pentru breasla scriitoricească și atrăgând în același spațiu un mare număr de beneficiari (cititorii). De anvergură națională și gândit ca manifestare deschisă spre marele public, FestLit își propune să contribuie substanțial la îmbunătățirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaștere și apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijloacelor și metodelor de promovare a lecturii.

Proiectul de promovare FestLit Cluj este coordonat de prof. univ. dr. Elena Abrudan. Echipa proiectului este compusă din drd Andrei Coste, drd. Alexandru Dorofte, drd. Ovidiu Duță drd. Alexandra Ormenișan și studenții care se înscriu în fiecare an pentru realizarea fotografiilor și înregistrărilor video care pot fi văzute la adresa:

https://festlitcj.wordpress.com › 


Proiecte de cercetare si resurse umane

  • Lucian Blaga. Imagine și cuvânt – proiect editorial realizat prin sponsorizare (2011-2013)
  • Blaga Revisited: Online project, 2018 – prezent.

Proiectul Lucian Blaga.Imagine si cuvânt propune o actiune de rebranding cultural al operei lui Lucian Blaga, prin schimbarea acentului de pe cuvânt pe imagine, de la metafora lingvistică la cea vizuală, de la motivele poetice ale artei vizuale, de la permanența versului scris la avtarurile vizuale realizate cu ajutorul noilor tehnologii. Proiectul și-a propus să actualizeze în conștiința publicului tânăr aspecte ale destinului și lumii poetice si filosofice a lui Lucian Blaga printr-o serie de lucrări grafice de artă digitală, fotografii, interviuri video, eseuri vizuale, testimoniale adunate mai întâi în volumul cu același titlu (2013) și apoi postate pe site-ul Balaga revisited.

Blaga revisited este o comunitate online care propune un exercițiu de rebranding cultural al unuia dintre cei mai importanti români ai secolului trecut, poetul, filosoful și diplomatul Lucian Blaga. Echipa de proiect: prof. Univ. Dr. Elena Abrudan, lect. Univ. Dr. Paul Boca,lect. Dr. Peter Arpad. 


Student Press – (2011 – prezent)

StudentPress este un site unde sunt publicate materiale de presă ale studenților jurnaliști din cadrul FSPAC, UBB, dar și o redacție-școală. Aici, colaboratorii beneficiază de feedback extins pentru fiecare articol pe care îl redactează, observații și sfaturi în vederea îmbunătățirii scriiturii lor, susținere permanentă în vederea unei abordări cât mai profesioniste a subiectelor pe care le au în vedere. În prezent, proiectul este coordonat de lect. univ. dr. Paul Boca. Echipa de coordonare a proiectului este completată asist. cercet. drd. Alexandra Ormenișan și drd. Loredana Bertișan.

StudentPress.ro funcționează, în formatul său actual, din luna ianuarie a anului 2013. Proiectul a fost inițiat la începutul anului 2011, sub coordonarea tehnică și editorială a lui Viorel Nistor și Radu Meza, pentru a le oferi studenților un cadru prielnic de a se manifesta ca jurnaliști. Conceptul și designul site-ului au fost realizate prin forțe proprii, ca și conținutul și conceptul editorial. Ideea fundamentală este ca studenții interesați, sub asistența cadrelor didactice, să se organizeze și să structureze o redacție care să asigure funcționarea, din punct de vedere editorial, a proiectului. Studenții au realizat, încă de la început, diverse materiale jurnalistice (relatări de la evenimente studențești, culturale sau sportive, reportaje pe diverse teme, portrete, anchete, interviuri etc.), care au asigurat emulație, dinamism, prospețime, interes și preocupare în rândul colaboratorilor și al studenților jurnaliști, în general. Prin modul în care a funcționat, proiectul a activat și satisfăcut ambele mize puse în joc: de a asigura și a exersa un cadru organizatoric pentru studenți și de a le oferi condiții pentru a practica jurnalismul în condiții reale. În prezent, proiectul se axează în principal pe redactarea și publicarea de articole narative. În fiecare an, în redacția StudentPress sunt implicați aproximativ 50 de studenți, astfel, în cei aproape șapte ani de existență au trecut prin redacția proiectului peste 350 de studenți.

O parte din materialele produse în cadrul Media Project pot fi urmărite pe web-situl http://studentpress.ro/

Persoană de contact: Paul Boca (boca@fspac.ro).

VEHMED

„VEHMED – Vehicule media pentru formarea abilităţilor practice, televiziuni şi ziare operate de studenţi pentru studenţi”, Axa prioritară 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de intervenţie: 2.1 – „Tranziţia de la școală la viaţa activă”, număr de referință pentru contractul de finanțare nerambursabilă POSDRU 90/2.1/S/64002, pentru o perioadă de minim 36 de luni, este un factor principal pentru respectarea și continuarea parteneriatului pe care Universitatea „Babeș-Bolyai” îl are cu beneficiarul proiectului (Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane din România – AUR).

Prin continuarea activității Centrului Media în perioada post-implementare VEHMED, actualii și viitorii studenți ai FSPAC beneficiază de aceleași oportunități cu colegii din ani mai mari: pot activa într-un studio TV echipat la cele mai înalte standarde profesionale sau într-o redacție de presă scrisă realizată după toate normele industriei; pot dezvolta întreprinderi simulate ca structuri organizaționale studențești; pot realiza practica studențească. În plus, Centrul Media încurajează și susține producția de proiecte studențești precum emisiuni TV, podcasturi, reportaje, minidocumentare, reviste, evenimente, campanii și altele.

  • Practica pentru un loc de munca in mass-media, (2013-2016).

Proiect POSDRU cod 161/2.1/G/138032 „Practică pentru un loc de muncă în mass-media”

Durată: 24 de luni (2014-2015), cu prelungire 2016

Valoarea proiectului: 1.052.000 lei

Director proiect: Elena Abrudan

Coordonator echipă implementare: Viorel Nistor

Scopul general proiectului: „Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de ocupare al absolvenților din învățământul superior jurnalistic.”

Obiective specifice:

 • Creșterea numărului de parteneriate între instituția școlară și instituțiile mass-media din mediul public și privat pentru a îmbunătăți procesul de învățare prin muncă. Practica studențească se va efectua prin semnarea unor parteneriate de durată, cu angajamente ferme, având la bază un cod de reguli stabilite consensual. Acest fapt e de natură să ofere încredere, siguranță și stabilitate atât studenților și experților, cît și partenerilor. Parteneriatele create prin intermediul proiectului ce au dus la bune rezultate pot continua firesc și după aceea, chiar dacă condițiile nu mai sunt perfect identice

• Îmbunătățirea nivelului de adaptare al studenților și absolvenților din grupul țintă la exigențele locului de muncă și la cerințele specifice ale acestei piețe a muncii. Meseria de jurnalist se învață și la locul de muncă și nu înseamnă doar abilități profesionale, ci și muncă în echipă, integrare în colectiv, condiții sporite de stress, acceptarea unor ierarhii, asumarea unui ritm și algoritm de lucru impuse de alții. Pentru tinerii absolvenți, aceste probleme sunt deseori mai dificile decât învățarea tehnicilor jurnalistice

• Pregătirea unui număr semnificativ de experți de practică îndrumători și de tutori de practică din companiile media pentru a asista și susține integrarea grupului de studenți practicanți la locul de muncă. Experții și tutorii de practică vor fi instruiți unitar și vor emana un document programatic ce stabilește un cod de conduită și de efectuare a practicii

• Îmbunățățirea serviciilor de orientare, consiliere și îndrumare profesională pentru o bună tranziție de la școală la viață pentru întreg grupul țintă. Concomitent cu însușirea deprinderilor specifice și a experienței la locul de muncă, studentul va beneficia de un serviciu organizat de orientare și consiliere profesională, susținut de profesioniști recunoscuți din mass-media românească, de experți și tutori de practică într-un format dinamic, atractiv, interactiv

• Efectuarea eficientă, în bune condițiuni, a stagiilor de practică, un volum de 60 de ore/student pentru studenții din grupul țintă (o dublare a numărului de prevăzut în programa școlară), în vederea dezvoltării aptitudinilor și abilităților profesionale, prin exercitarea efectivă a profesiunii de jurnalist într-o instituție mass-media reală

Crearea unui portofoliu de materiale realizate și publicate pentru fiecare dintre membrii grupului țintă. Materialele realizate de studenți sau cu contribuția lor vor fi monitorizate și publicate pe site-ul proiectului, o platformă ce va îndeplini și funcția de arhivare a portofoliilor studenților

  • Interferente comunicationale in Jurnalism PR şi publicitate (2008)

(Grant CNCSIS):  Cluj-Napoca, 2008

 Director de proiect, prof. Univ. Dr. Elena Abrudan

http://cmedia.ubbcluj.ro/index.php/lang-en/evenimente/51-workshopul-exploratoriu-qinterferente-comunicationale-in-jurnalism-relatii-publice-si-publicitateq-program

  • Reviste si carti

Journal of media research – 2008-prezent  https://www.mrjournal.ro/

Revista de studii media a fost initiată în 2008 de prof. dr. Cristina Delia Bălaș si prof. dr. Elena Abrudan, pentu a stimula activitatea de cercetare și publicare în domeniul Știintelor Comunicării. Din 2018 Journal of Media research revista este coordonata de prof. dr Cristina Delia Bălaș. Revista publică studii și recenzii în limba engleză

Director: Cristina Delia Bălaș; Reradctor sef: Ioana Iancu; Redactori: Mirela Abrudan, Radu Meza, Meda Mucundorfeanu, George Prundaru, Veornica Câmpean.

Revista este indexată în baze de date internaționale: ERIH PLUS, EBSCO, ProQuest, CEEOL

  • Proiecte de cercetare si publicare adresate studentilor nivel licenta, masterat si doctorat finalizate cu publicarea rezultatelor cercetarii

Abrudan, Elena (editor),25 de ani de Jurnalism la UBB ClujCluj-Napoca, Eikon, 2018, 185 p. ISBN 978-606-37-0369-0

Abrudan, Elena, Scriitori clujeni in dialog, (editor), Bucuresti, Tritonic, 2017, ISBN 978-606-749-302-3

Abrudan, Elena, (editor), Portret de grup, Cluj-Napoca, EIKON, 2013, ISBN 978-973-757-822-8

Abrudan, Elena, Lucian Blaga. Imagine si cuvant, (editor), Cluj Napoca, EIKON, 2013,

ISBN 978-973-757-828-0

Abrudan, Elena(editor), Trends  in Roumanian Media Litteracy, Cluj-Napoca, Accent, 2008, 165 p. ISBN 978-973-8915-69-5

Abrudan, Elena Tarta, Ancuta, Diversitatea in mass-media, Cluj-Napoca, Napoca Star, 2009, 200 p. ISBN 978-973-647-687-7


Filmări de evenimente realizate în cadrul UBB

Centrul Media UBB a oferit servicii de filmări de evenimente (și montaj) în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Astfel, în colaborare cu Centrul de imagine al UBB, angajații Centrului media au filmat (la cerere) diferite evenimente iar apoi au oferit filmarea pe format DVD (sau materialul brut) celor implicați. Aceste filmări au fost arhivate și păstrate pe o perioadă de timp și în limita spațiului de stocare limitat al centrului media.

Dintre fimările realizate în acea perioadă amintim: Doctor honoris causa, Profesor honoris causa, Lansare de carte, Conferințe, decernări diplome, deschidere an universitar, demnare acorduri, dezbateri, etc.   

Echipa de realizare a acestor materiale de-a lungul anilor: lect. Dr. George Prundaru, lect. Dr. Rareș Beuran, Drd Alexandru Dorofte, drd. Ovidiu Duță.         

Media Project – 2015- prezent

Media project este un proiect de practică studențească al Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Media project are la bază experiența și infrastructura proiectului VEHMED – Vehicule media pentru formarea abilităţilor practice, televiziuni şi ziare operate de studenţi pentru studenţi” POSDRU 90/2.1/S/64002, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial  Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013, Axa prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de intervenţie 2.1. „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”, derulat între august 2010 și iulie 2013.

Media Project oferă posibilitatea studenților din domeniul comunicării de a pune în practică cunștințele acumulate în cadrul cursurilor. Materialele sunt realizate de studenți în exclusivitate cu ajutorul echipamentului pus la dispoziție de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – Departamentul Jurnalism și Media Digitală.

Studenții beneficiază de traininguri în diverse domenii de interes (cameră, editare, reporter etc.) realizate de experți în domeniu și/sau profesori de la secția de Jurnalism a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. În continuare sunt încurajați să lucreze în echipă pentru a simula o instutuție media reală.

1908267_612801352128623_2356358234112519582_n

Din 2015 și până în prezent, peste 120 de studenți din toată facultatea și-au desfășurat practica în cadrul Media Project, producând sute materiale video. Pe lângă aceștia, mai trebuie menționate zecile de studenții care au utilizat infrastructura MP pentru a produce proiecte personale, mini-documentare, anchete și teme pentru facultate.

Fiind dat specificul activității, se lucrează cu un număr limitat de studenți, din motive logistice (infrastructura tehnică necesară bunei funcționări) și care țin de instruire. Media Project funcționează pe un sistem de feedback continuu și detaliat, pentru a asigura calitatea materialelor, dar și a actului educațional.

Scopul proiectului Media Project este unul dublu. În primul rând, Media Project oferă studenților posibilitatea de a pune în practică, într-un spațiu controlat, lucrurile studiate la facultate în cadrul cursurilor. Studenții folosesc MP ca un outlet creativ pentru ideile și proiectele lor personale, totul sub îndrumarea coordonatorilor. Aceștia sunt încurajați să își construiască un portofoliu sau să își realizeze anumite teme pentru facultate aici.

În al doilea rând, MP asigură un spațiu în care studenții Departamentului de Jurnalism și Media Digitală (dar nu numai) pot să își desfășoare stagiile de practică profesională prevăzute în curriculă. Prin organizarea de ședințe, workshop-uri, sesiuni de planning și brainstorming, studenții își pot construi portofoliul necesar pentru promovarea materiei, într-un cadru care imită modul de funcționarea a unei redacții profesioniste.

Media Project este coordonat de lect. dr. Andrei Costina, asist. drd. Alexandru Dorofte, asist. cercet. drd. Flavia Țăran și Remi Almodt (student masterand). Echipa se ocupă de organizarea activităților pentru studenții înscriși. Astfel atribuțiile lor cuprind, dar nu sunt limitate la:

  • organizare de ședințe de redacție săptămânale;
  • organizarea de workshop-uri pe teme tehnice sau de concepere a unui material;
  • menținerea contactului cu studenții prin email, Moodle și grupul de Facebook;
  • realizarea de emisii în regim de live la finalul stagiului de lucru;
  • menținerea studioului TV și a spațiilor conexe (zona de montaj, zona de preluare a echipamentelor tehnice) în stare de funcționare și la dispoziția studenților, prin programare anterioară;
  • colaborarea cu tutorii de practică în vederea echivalării activităților cu numărul de ore necesare finalizării stagiului de practică

Media Project are ciclul de viață semestrial. Astfel, la începutul fiecărui semestru există o perioadă de înscriere pentru studenții care își doresc să participe. Bine-înțeles, studenții care au participat în semestrele anterioare își pot continua participarea, atât cea de producție, cât și în regim de mentorat pentru studenții noi veniți. Pe parcursul unui întreg semestru, studenții trec prin toate fazele producției video, fiind încurajați să vină cu idei proprii pentru materiale, dar și să lucreze în echipă.

Coordonatori Media Project: asist. drd. Alexandru Dorofte, asist. cercet. Flavia Țăran, drd. Rémi Almodt

Premiile APPC

Din 2015, Asociația Profesioniștilor din Presa Clujeană (APPC) a acordat un premiu anual celui mai bun articol redactat de studenții Departamentului de Jurnalism și Media Digitală. Câștigătorii edițiilor anterioare sunt:

2015: Flavia Dima și Iulia Vlad, pentru “Cum schimbă Adaptive Reuse fața Clujului

2016: Loredana Bertișan, pentru “Culții și desculții. În Iara, viață la mâna a doua”

2017: Cătălin Weinmüller, pentru Cristina Neagu, deasupra lumii

2018: Gheorghița Boriceanu și Bogdan Podar, pentru “Casa de Cultură: de 27 de ani în șantier


Atelier grafic opțional – Corel Draw

– Începe din data de 2 octombrie 2021 –

Coordonator: dr. Árpád PÉTER

Scopul atelierului: crearea de opere grafice care vor putea fi expuse în cadrul Zilelor Culturii Media

Locul de desfășurare: online, pe Microsoft Teams

Codul de acces pentru Microsoft Teams: srmd1p9

Pentru a accesa atelierul online, pe Microsoft Teams, studentul trebuie să se afilieze cursului folosind codul de sus.

Orar: în fiecare MARȚI, între orele 12.00–14.00.

Prezentare:

În cadrul acestui atelier vom învăța de la bază, de la început folosirea programului de design Corel Draw.

Scopul nostru va fi de a însuși aptitudini tehnice care ne vor ajuta în realizarea de materiale grafice cu valoare estetică.

În cadrul acestui atelier vom avea 14 întâlniri:

  1. Introducere tehnică în folosirea interfeței Corel Draw. Crearea și șteregere de pagini, tipuri de elemente prelucrabile în Corel Draw (raster+vector). Exerciții practice de familiarizare cu interfața: operații minimale cu elemente vectoriale și fotografii.
  2. Crearea de elemente minimale vectoriale – Rectangle, Ellispe, Polygon, Freehand, Pen, etc. Modalități de setare pentru parametrii specifici acestor unelte.
  3. ”Artistic media tool”, ”Smart drawing” etc. Intervenții și modificări punctuale prin ”Shape tool”. Exerciții.
  4. Intervenții creative asupra obiectelor vectoriale: ”Shape tool”, ”Smudge”, ”Attract”, „Twirl” etc. Exerciții.
  5. Inserare obiecte raster pe paginile de Corel Draw. Combinarea între Corel Photo Paint și Corel Draw. Rasterizare și vectorizare elemente. Parametrii de rasterizare și vectorizare (”Trace”).
  6. Operațiuni minimale de prelucrare a imaginilor în Corel Photo Paint. Parametri: Rezoluție, RGB, CMYK, Greyscale,a rmonii de culoare (”Adobe Color Wheel”) etc. Elemente introductive în analiza histogramei.
    Elementul ”Power Clip”. Parametri și exerciții creative.
  7. Inserare și formatare creativă de texte în Corel Draw. Tipurile de Font-uri, Font-urile ca și elemente vectoriale (”Convert to qurves, Fit text to Path”)
  8. Modificări creative elemente (”Shadow”, ”Envelope”, ”Extrude” etc.)
  9. Transparența, moduri de transparență. Blending la obiecte vectoriale și raster.

Anunțarea faptului că la cursul următor studenții se vor decide dacă vor realiza opțiunile a. sau b. din punctul 11.

  1. Începerea elaborării proiectului grafic propriu: studentul alege:
    1. ori realizează o creație originală, fie vectorială, fie raster, folosind principiile tehnice și estetice învățate – atât pentru imprimare (minim 300 DPI, CMYK), cât și pentru ecran (RGB).
    1. studentul optează prin a face o reinterpretare creativă a unei picturi, lucrări grafice etc. clasice, prin transformare creativă a acestuia, folosind principiile și tehnicile învățate– atât pentru imprimare (minim 300 DPI, CMYK), cât și pentru ecran (RGB).

Studenții își vor prezenta opțiunile, eventual schițele, dacă au realizat între timp, și vor discuta cu profesorul posibilitățile.

  1. Lucru individual asupra proiectelor grafice proprii, sub supravegherea profesorului.
  2. Lucru individual asupra proiectelor grafice proprii, sub supravegherea profesorului.
  3. Finalizarea proiectelor grafice proprii. Exportarea acestor lucrări grafice în varii formate, accesibile și altor programe – de ex. PDF pentru imprimare (300 DPI, CMYK), dar și pentru ecran (RGB). Formate tipice pentru salvare și export. Pregătirea proiectelor pentru prezentare online și print.