menu

Jurnalism și media digitală. Inovații, oportunități.

Proiect editorial (2020-2021)

Descrierea proiectului

Centrul Media UBB și Centrul de cercetare al sistemelor și limbajelor media din cadrul Departamentului de Jurnalism și media digitală și propun alcătuirea unui volum colectiv care să cuprindă texte ce vizează reproiectarea, reînnoirea jurnalismului și comunicării în acord cu noile condiții și provocări care apar în această perioadă. În principiu, propunem să reflectăm împreună și să analizăm practicile de comunicare în era comunicării mediate de computer, identificarea schimbărilor necesare în producția și difuzarea conținuturilor în mediul online. Este important să arătăm cum vin în întâmpinarea acestor schimbări școlile de jurnalism, ce rămâne și ce trebuie schimbat în practicile jurnalistice în era digitală. Detaliem în continuare această propunere.

După perioada de încercări în modernizarea conținutului și a infrastructurii necesare comunicării în era noilor tehnologii. E nevoie acum să reflectăm asupra câtorva aspecte care ar putea facilita rezolvarea problemelor referitoare la producția și difuzarea conținuturilor în mediul online și permit trecerea spre o formulă managerială care să fie viabilă în viitor. Este nevoie de o analiză lucidă a situației în care se află jurnalismul ca și profesie și studiile de jurnalism la ora actuală.

Primul aspect se referă la managementul abundenței de informații în mediul virtual.

Prăbușirea dominației presei print și trecerea în online a condus spre creșterea cantității de informații disponibile și a vitezei de difuzare a informațiilor. Această situație mută accentul de pe culegerea de informații și editare la managementul acestei abundențe în sensul de a evita ca această cantitate să erodeze credibilitatea obținută prin informații bine verificate. Digitalul reașază modalitatea în care circulă informația și facilitează accesul la cunoștințe. Se accentuează tendința publicului de a se informa din mediul online, fapt care sporește necesitatea dobândirii competențelor de comunicare în mediul online. Până acum școlile de jurnalism au reacționat la această situație prin organizarea unor noi programe și cursuri specializate care pregătesc tinerii comunicatori în sensul adaptării și a reînnoirii producției de conținut conform noilor cerințe pretinse de circulația informației în mediul online. Instituțiile de presă au încercat să se adapteze prin trecerea în online și folosirea tinerilor comunicatori, mai abili în utilizarea noilor tehnologii. Și au apărut grupări de tineri jurnaliști independenți care s-au îndepărtat de instituțiile media mari pentru a face jurnalism de investigație sau jurnalism narativ de exemplu.

Managementul de conținut trebuie însoțit de un management  performant al instituției de presă. E nevoie acum de o transformare a conținuturilor jurnalistice care trebuie adaptate la necesitățile utilizatorilor de informații în mediul virtual. A crescut importanța rețelelor de socializare și a agregatoarelor de știri ceea ce schimbă modul în care este consumată informația în mediul online. Trebuie să fim conștienți de apetența unei părți a publicului spre materiale de opinie, bine realizate și documentate, dar și preferința unei mari părți a consumatorilor pentru materiale de știri, scurte, concise care să livreze informații în timp real, dacă se poate. E nevoie să ținem seama și de tendința publicului spre entertainment, care pretinde crearea unor materiale atractive, provocatoare și spectaculoase, care pot să atragă atenția și să fidelizeze consumatorii. Acest lucru nu trebuie să scadă valoarea conținutului; dimpotrivă, trebuie menținută preocuparea pentru livrarea unor informații relevante și menținerea spiritului critic în abordarea subiectelor.

Această situație accentuează necesitatea schimbării modelului de management al organizației prin promovarea unor jurnaliști valoroși care să beneficieze de independență în realizarea sarcinilor și adaptarea conținuturilor la schimbările din era digitală. Se impune de asemenea recrutarea talentelor de top și specializarea continuă a tuturor jurnaliștilor din redacții, pentru a fi la curent cu noutățile de ordin tehnologic care apar cu rapiditate și se schimbă constant. Școlile de jurnalism și comunicare răspund la aceste exigențe prin organizarea de cursuri specializate și proiecte extra-curriculare prin care tinerii au ocazia să se specializeze și să colaboreze cu profesioniști media de succes.

Cel de-al doilea aspect pe care trebuie să îl supunem analizei este necesitatea adoptării unui model de afaceri clar.

Este vorba de necesitatea găsirii unui model de afaceri care să susțină jurnalismul, și implicit, independența editorială a instituției de presă. Orientarea jurnaliștilor spre criterii de calitate normative cum ar fi relevanța, corectitudinea, caracterul actual sunt factori care sporesc valoarea de brand a instituției de presă, ceea ce este de natură să atragă un public dispus să plătească pentru conținutul livrat în mediul online. Deocamdată există câteva organizații mai noi care se susțin din donații (Recorder.ro, Rise Project, Casa Jurnalistului) sau din vânzarea revistelor print la chioșcuri sau prin abonamente (Decât O Revistă). Din aceste exemple înțelegem că nu toți managerii sunt de acord cu un model sau altul, căutarea modelului de afacere rămâne deschisă în continuare.

Dar atragerea susținerii financiare de la populație se bazează pe calitatea conținuturilor livrate publicului și, mai larg, pe credibilitatea informațiilor difuzate care contribuie decisiv la construirea brandului unei instituții de presă su a unui grup de jurnaliști independenți. Valoarea brandului poate să atragă consumatorii, să-i fidelizeze și să-i determine să contribuie la susținerea financiară a instituției de presă respective. Mai adăugăm imperativul promovării unor comunicatori și jurnaliști valoroși care să fidelizeze publicul prin livrarea unor conținuturi relevante și să ajute la formarea tinerilor comunicatori. Organizarea în școlile de jurnalism a programelor de masterat și a cursurilor de management media, crowdfunding și antreprenoriat în media digitală pot să faciliteze organizarea de start-up-uri și introducerea inovațiilor necesare înnoirii procesului comunicării în era digitală.

Cel de-al treilea aspect pe care suntem constrânși să îl avem în vedere este spiritul critic și abordarea comunicării din perspectivă etică. Acest aspect reliefează necesitatea pregătirii de specialitate a jurnaliștilor și comunicatorilor și respectarea codului deontologic al acestor profesii.

Trebuie să menționăm colaborarea comunicatorilor și jurnaliștilor profesioniști cu blogerii sau cu cetățenii care trimit ocazional informații la ziare, radiouri sau televiziuni, cu indivizii care preiau informații din mediul online, le sheruiesc, care nu au pregătire de specialitate și scriu doar ocazional. Ei nu au ca scop respectarea criteriilor de calitate și deontologice specifice jurnalistului profesionist sau abordarea critică a informației, prin urmare trebuie să avem în vedere educația media încă din școală. Ea poate ajuta la formarea unui public mai atent la mesajele din presă sau de pe rețelele de socializare și mai pregătit să analizeze și să discearnă ce este adevărat și ce este fals în discursurile care populează spațiul public. Media Litteracy poate să faciliteze însușirea abilităților de analiză a producției media, de exersare a gândirii critice și, implicit, abordarea din perspectivă etică a conținuturilor și practicilor de comunicare în mediul online.